Însemnătatea zilei de 5 mai 1955 în tenisul românesc

tenisdecamp.ro vă oferă un material special, în care descifrează, pentru dumneavoastră dragi cititori, însemnătatea istorică a zilei de 5 mai 1955, pentru tenisul românesc. Fără a fi deloc patetici, opinăm că această dată este una de referinţă pentru sportul alb din ţara noastră. Mai multe în rândurile care urmează…

Aşadar, ce s-a întâmplat la 5 mai 1955? Cu doar 4 zile înainte de a împlini frumoasa vârstă de 16 ani, marele Ion Ţiriac de peste ani, punea mâna pentru prima dată pe o rachetă de tenis. Povestea, romanţat expusă de inegalabilul Ioan Chirilă în capodopera sa „Ar fi fost prea frumos”, spune că Ţiriac, înainte de a juca tenis, urmase exemplul jucătorilor australieni care „au făcut 100 de alte sporturi înainte de a juca tenis”. De la vârsta de 12 ani Ţiriac a fost hocheist, fiind legitimat pe rând la Spartac, Tractorul şi Steagul Roşu, toate din Braşov, oraşul său natal. Ţiriac a mai jucat baschet şi volei la Steagul Roşu, tenis de masă la Tractorul şi fotbal la CFR sau Dinamo, toate grupările din oraşul de sub Tâmpa.

În data de 5 mai, pentru că nu găsise la sală palete şi fileu de tenis de masă, Ion Ţiriac a jucat tenis de câmp. Peste 4 zile, exact de ziua sa de naştere, Ţiriac evolua într-un set în faţa unui jucător cunoscut în localitate, doctorul Bădulescu. Victoria sa netă, 6-1, l-a făcut pe Turuşanco, cel care i-a fost de altfel primul antrenor, să îi propună intrarea în echipa Steagului Roşu, care avea nevoie de un junior în formaţie.

La două luni de la apariţia sa în tenis, Ţiriac face un meci mare la Tg. Mureş, unde îl învinge pe doctorul Hintsch, care avea o experienţă de 20 de ani în tenis. La finalul meciului, care a durat 4 ore şi jumătate, Hintsch a avut un şoc din cauza căldurii, retrăgându-se din activitate. Punctul obţinut de Ţiriac la Tg. Mureş face ca echipa sa să evite retrogradarea din prima divizie.

Hocheiul rămâne însă principala atracţie pentru Ţiriac la acea vreme. Apropierea iernii îl face să lasă tenisul pe plan secund, hocheiul tăindu-şi partea leului. Reuşeşte unele rezultate notabile în tenis, repurtând succese în faţa unor jucători consideraţi mari talente la acea vreme.

Este chemat în 1956 pentru un stagiu de pregătire centralizat la Bucureşti, la Sala Recolta. Timp de 70 de zile se antrenează intens, sub atenta îndrumare a specialiştilor. Printre cei mai apropiaţi de Ţiriac în perioada respectivă a fost Tache Caralulis, un nume care nu are nevoie de nicio recomandare în tenisul românesc.

După cele 70 de zile de pregătire, Ţiriac este atras din nou de mirajul hocheiului. „Când am ajuns la gară, la Braşov, ningea cu fulgi mari. La Bucureşti trotuarele erau uscate. Am trecut pe acasă. Nu era nimeni. Mi-am înfăşurat racheta într-un şal al mamei, am tras husa şi am încheiat fermoarul. Am pus racheta într-un scrin vechi. Seara am plecat spre patinoar. Am găsit repede nişte patine. Am combinat la repezeală un echipament mai colorat decât al canadienilor şi am început să raşchetez gheaţa. Am jucat până noaptea târziu. Spre sfârşit, stratul de zăpadă ne ascundea pucul. Ningea cu fulgi mari. Era o noapte frumoasă, ca în ilustratele de sărbători.
Am uitat complet de tenis…”, poveşteşte Ion Ţiriac pentru opera citată.

De altfel, hocheiul pe gheaţă este primul sport din care Ţiriac a cules satisfacţia performanţei. El a fost selecţionat în echipa naţională, jucând pe post de fundaş atât la Campionatul Mondial, cât şi la Jocurile Olimpice.

Luminile tenisului erau încă departe pentru tânărul ambiţios care avea să devină peste ani leit-motivul tenisului românesc, alături de Ilie Năstase.

Vezi: stire completa

Ultimele stiri tenis


Vezi clasamentele jucatorilor favoriti pentru saptamana in curs: Clasament ATP si Clasament WTA

-->

Sectiune: stiri tenis

Tags: ,